• Cuplu,  De la 2 la 4

    Casele mici, ţin familia unită

    Când ne-am cunoscut, el stătea cu chirie iar eu, într-un apartament micuţ şi cochet cumpărat de ai mei, în Bucureşti. După doua săptămâni ne-am mutat în apartamentul în care locuiam eu şi apoi, după o ceartă (că aşa e la început), în apartamentul în care locuia el. După un an, m-a cerut de soţie Nu o să vă povestesc ce şi cum pentru că nu ăsta este scopul articolului. 😊 După alte 6 luni, am hotărât să ne mutăm într-un oraş de provincie, foarte drag sufletului nostru pentru a ne lua viaţa în mâini şi a ne construi familia pe care ne-o doream. Toate au mers strună cu job-urile, iar…

  • Copii,  De la 2 la 4

    DE LA 2 LA 4

    A trecut aproape un an și jumătate de când suntem 4 membri în familie. Parcă nu cred că a trecut deja atât de repede timpul de la 2 la 4. Prietenele mele însărcinate îşi fac griji pentru venirea pe lume a bebeluşilor lor. Unele sunt la al doilea copil, altele la primul. Le privesc şi le ascult şi sunt uimită de faptul că am trecut peste problemele pe care mi le făceam atunci când puii mei erau în burtică. Acum avem alte griji, alte frământări, alte trăiri. Sunt mereu întrebată cum reuşim sa ne descurcăm cu doi copii. Vei râde, dar habar nu am. Tati este plecat în majoritatea timpului.…

  • Cuplu,  De la 2 la 4

    Primul an din viaţa bebeluşului – testul suprem al relaţiei de cuplu

    Mereu am spus, tuturor, că primul an din viaţa bebeluşului, nu este important doar pentru bebeluş, ci, mai ales, pentru relaţia dintre mami şi tati. Şi să vă spun şi de ce. Până să apară copiii, totul în cuplu este lapte şi miere. Tineri, proaspăt căsătoriţi (sau nu neapărat), abia mutaţi împreună, vă condimentaţi relaţia cu sărutări furate. „Bună dimineaţa!” cu gust de cafea şi scorţişoară servită la pat. „Noapte bună!” spus după un sărut aşezat cu grijă pe coapsa ei goală. Nopţi dormite pe jumătate, îmbrăţişaţi şi goi şi dimineţi târzii şi leneşe în cearşafuri ce miros a dragoste. Vestea sarcinii vă amplifică iubirea şi sentimentele. Dar, în acelaşi…

  • Copii,  De la 2 la 4

    Declaraţie de dragoste

        Prima declaraţie de dragoste crezi că ai primit-o atunci când inima a bătut pentru prima dată pentru un băiat. El ti-a spus, roşind în obraji, că… „Eşti frumoasă!”. Nici tu şi nici el nu aveaţi mai mult de 15 ani. La 23 de ani Întâlneşti un bărbat despre care crezi că este sufletul tău pereche… Cu un buchet de trandafiri roşii ca focul în mână, iţi spune cu ochii strălucind… „Te iubesc!” Şi, pentru a doua oară, eşti convinsă că este cea mai frumoasă declaraţie de dragoste… În jurul vârstei de 26 de ani Întâlneşti o nouă iubire… matură, asumată… La picioarele tale, cu ochii in lacrimi, cu vocea plină de…

  • Copii,  De la 2 la 4

    De ce ai dat, Doamne, mamelor, doar două mâini?

    Stau întinsă în pat cu Radu în braţe… e ora 21.00 şi ei dorm deja de o oră. Maria respiră când liniştit, când agitat… pesemne că visează… Radu e la sânul meu şi e senin. Îmi era dor să îi ştiu aşa liniştiţi şi bine. Acum 4 zile, la ora 6 dimineaţa, Maria s-a trezit vărsând… m-am speriat… dar ea şi-a revenit, cât-de-cât, pe timpul zilei. În noaptea ce a urmat, am dormit doar o oră… Tati i-a ţinut picioarele reci în mâinile lui ca să i le încălzească… iar eu i-am pus comprese cu apă pe frunte să îi scadă febra. Făcea temperatură la 4 ore.

  • Copii,  De la 2 la 4

    Eu nu ştiu de unde am atâta energie

      Alarma sună la ora 7.00. Ei încă dorm… dar Tati pleacă la muncă. El nu bea cafea… dar eu nu pot să îmi încep altfel ziua. Îmi iau sărutul de „bună dimineaţa”, aprind aragazul şi pun ibricul pe foc. Mă mişc în vârful picioarelor să nu îi trezesc. Cafeaua miroase senzaţional în toată casa. Mă uit în jur şi nu ştiu dacă să strâng cele câteva jucării de pe covorul sufrageriei sau să fac patul în care a dormit Tati. Mi-ar salva 5 minute din zi dacă l-aş strânge… dar prefer să mai lenevesc puţin.

  • De la 2 la 4,  Sarcină & Naștere

    Cezariana nu te face mai puţin femeie

    Multă vreme am simţit asupra mea vina de a fi născut prin cezariană. Nu ştiu dacă e normal sau dacă sunt singura… Am simţit prima contracţie puţin după miezul nopţii. Nu m-am speriat pentru că deja depăşisem cele 40 de săptămâni cu 3 zile. Ardeam de nerăbdare să îmi ţin în braţe puiul. Am aşteptat cuminte să scadă timpul dintre contracţii până la 8 minute. Atunci l-am trezit pe soţul meu si i-am spus că e momentul… Am ales sa nasc la clinica privata pentru ca ma ingrozesc spitalele. Nu am facut vreodata vreo injectie si asta ma speria putin…dar am luat totul asa cum a venit si mi-am infrant…

  • Cuplu,  De la 2 la 4

    Prefaţă

    Povestea noastră e simplă… ne-am cunoscut în jungla bucureşteană, dar prima noastră întâlnire a fost pe malul mării, sub lumina lunii pline. Sună a clişeu, ştiu… dar chiar aşa a fost. Era septembrie 2011 şi îmi amintesc de parcă ar fi fost ieri. Ne-am mutat împreună după două săptămâni pentru că nu suportam să stăm departe unul de celălalt. Am simţit că suntem suflete pereche şi am hotărât să rămânem împreună. După doi ani am lăsat Bucureştiul pentru a lua viaţa în piept, împreună, în oraşul nostru de suflet , care ne-a primit bucuros. Nu ne gândeam la căsătorie sau bunuri materiale pe care să ni le dorim. În schimb,…